UE și siguranța rutieră
În timp ce siguranța rutieră în UE s-a îmbunătățit foarte mult în ultimele decenii (iar drumurile UE sunt cele mai sigure din lume[1]), numărul victimelor este încă mult prea mare.
Acesta este motivul pentru care UE a adoptat abordarea ”Vision Zero and Safe System”, pentru a elimina decesele de pe drumurile europene până în 2050. Prin aprobarea Declarației de la Valletta privind siguranța rutieră din martie 2017 în concluziile Consiliului UE, miniștrii transporturilor din UE au stabilit, pentru prima dată, un obiectiv concret de reducerea până la jumătate a numărului de răniți grav în urma accidentelor rutiere până în 2030 de la un nivel de referință din anul 2020.
Între 2001 și 2010, numărul deceselor
rutiere în UE a scăzut cu 43%, iar între 2010 și 2018 cu încă 21%. Cu toate
acestea, 25.100 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile UE în 2018 și
aproximativ 135.000 au fost răniți grav. Acesta este un preț al mobilității
inacceptabil pentru societatea în care trăim.
De aceea, UE lucrează îndeaproape la siguranța rutieră[2] (Safe System menționat mai sus) cu autoritățile din țările sale membre, încercând să se bazeze pe inițiative naționale, să stabilească ținte și să abordeze toți factorii care joacă un rol în accidente:
- infrastructură,
- siguranța vehiculului,
- comportamentul șoferului (purtarea centurilor de siguranță, a căștilor, conducerea preventivă)
- reacția de urgență (o mai bună îngrijire post-accident).
UE face acest lucru prin adoptarea legilor, susținerea campaniilor de educație publică, ajutând țările membre și alți actori de siguranță rutieră să împărtășească experiență relevantă și să ofere finanțare.
2. Măsuri luate în România
Îmbunătățirea suplimentară a siguranței rutiere impune statelor membre UE să se concentreze asupra celor mai eficiente măsuri de siguranță a vehiculelor.
Astfel că, în Romania[3], unde nu exista o retea dezvoltata de autostrazi si unde educatia rutiera a utilizatorilor drumului nu este foarte bine definita, implementarea unor masuri foarte restrictive de siguranta traficului este anevoioasa, generand îndelungi discutii cu autoritatile locale si nu în ultimul rand cu participantii la trafic. În acest context au fost sau sunt în curs de a fi implementate o serie de initiative si proiecte de siguranta circulatiei care au rolul de a diminua numarul de evenimente rutiere soldate cu victime si în acelasi timp sa constituie un model viabil pentru viitor, în politica de dezvoltare a infrastructurii drumurilor publice.
Rolul specialistilor în siguranta circulatiei este de a identifica locatiile cu potential criminogen, de a stabili care sunt masurile cele mai potrivite a fi implementate, de a le explica si sustine, si nu în ultimul rand de a adapta respectivele masuri la conditiile locale ale mediului de trafic.
Ca stat membru al UE, România a preluat o serie de standarde și normative tehnice, implementarea acestora necesitând o informare temeinică, pentru a evita viitoare disfunctionalități în execuția unor lucrări de infrastructură.
În acest sens, au fost implementate primele proiecte pilot de eliminare puncte periculoase dar și noi proiecte si noi initiative care conduc la schimbarea mentalitatii si a abordarii sigurantei rutiere, dupa cum urmeaza:
- Baza de date referitoare la trafic si accidente
- Proiect pilot Săftica – Balotești (DN1)– proiect specific de siguranta traficului, în care prin implementarea unor masuri specifice (separator fizic al sensurilor de circulatie, reamenajarea elementelor geometice ale curbelor, tratarea cu insula mediana a trecerilor pentru pietoni, construcția de trotuare, reamenajarea intersecțiilor) s-a reusit ca numărul de accidente rutiere să scadă cu peste 65% în raport cu perioada anterioară de implementare a acestui proiect.
- Legea privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră – Legea nr. 265/2008 privind Auditul de siguranță rutieră.
- Catalogul de masuri pentru siguranta circulatiei în satele liniare
- Campania partenerială ,, Stop accidentelor. Viata are prioritate!”
- Vizite tehnice de informare la evenimente consacrate sigurantei rutiere în tara si strainatate . Câteva exemple concrete – noile tipuri de parapeți metalici testați la lovire și sistemele de amortizoare de șoc la autostrăzi (în conformitate cu prevederile SR EN 1317/1,2,3,4,5), software pentru simulări de trafic, noi utilaje pentru ștergerea marcajelor rutiere cu apă sub presiune, semafoare inteligente cu cameră video, noi tehnologii de execuție a indicatoarelor rutiere etc.
3. Măsuri de siguranță ale autovehiculelor[4]
Perioada acoperită de Programul de Analiză a Siguranței Drumurilor (RSAP, Version 3) a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește siguranța unui vehicul. Deși siguranța mașinilor a fost sporită, datorită, în mare parte, a folosirii pe scară largă a dispozitivelor de siguranță pasivă, cum ar fi centurile de siguranță și airbag-urile și punerea în aplicare a sistemelor electronice de siguranță, alte vehicule, în special motocicletele, nu au fost supuse aceleiași atenții.
Mai mult decât atât, noile probleme de siguranță vor trebui abordate în anii următori pentru a ține cont de creșterea automobilelor care folosesc combustibili alternativi.
Vehicule de astăzi
Numeroase standarde tehnice și cerințe privind siguranța unui automobil au fost adoptate în ultimii ani sau sunt în curs de pregătire. Impactul acestora va fi pe deplin vizibil numai în următorul deceniu.
După ce au fost introduse pe piață, vehiculele trebuie să respecte în continuare standardele de siguranță pe toată durata vieții, situație evaluată permanent prin acțiuni în domeniul armonizării și consolidării legislației UE. Obiectivul final ar putea fi obținerea unei recunoașteri reciproce a inspecțiilor vehiculelor între statele membre.
În prezent, datele vehiculului (omologare, înregistrare, rezultate ale inspecțiilor etc.) există într-o formă diferită în fiecare stat membru dar se dorește înființarea unei platforme electronice europene în vederea facilitării schimbului de informații.
Vehicule de mâine
Așa cum se prevede în legislația europeană, dezvoltarea și desfășurarea vehiculelor electrice alternative constituie o prioritate majoră pentru următorul deceniu pentru a reduce impactul asupra mediului al transportului rutier. Cu toate acestea, unele dintre aceste vehicule au caracteristici care le fac radical diferite de vehiculele tradiționale și care pot avea un impact asupra siguranței. Prin urmare, o abordare integrată și coordonată este esențială pentru a identifica în mod clar impactul asupra tuturor factorilor în cauză (cum ar fi infrastructura și utilizatorii vulnerabili) și soluțiile care trebuie furnizate (cercetare, standardizare etc.).
O
contribuție semnificativă la siguranța rutieră este, de asemenea, așteptată de
la desfășurarea așa-numitelor „sisteme de cooperare”, în care vehiculele
schimbă date și interacționează cu infrastructura și cu alte vehicule din jur pentru
a informa șoferii în mod optim, reducând riscurile asupra accidentelor și
fluidizând traficul.
